galerie

despre activitati din romania

In Romania, statul finanteaza impadurirea terenurilor degradate sau defrisate, acordand fonduri de mediu autoritatilor publice locale. In scurta vreme, potrivit Administratiei Fondului de Mediu (AFM), si cetatenii care detin suprafete care nu mai sunt potrivite pentru agricultura sau pasunat vor putea solicita finantari pentru impaduriri.

Intr-o lume in care conservarea mediului inconjurator ar trebui sa fie o prioritate, intr-o societate care sta se topeasca sub un soare din ce in ce mai necrutator, in Romania inca se taie copaci. Si nu pentru ca ar fi bolnavi, periculosi, prea batrani sau prea putrezi. Nu. Se taie pentru ca se poate. Pentru ca orice "domn" detinator de "pile" care considera ca are nevoie de ceva cherestea de buna calitate, merge cu ploconul si obtine ce vrea. Fara prea multe greutati. Un teanc de bani rezolva aproape orice in tara noastra.
Ni se taie copacii fara sens pentru ca orice locatar de bloc poate depune o cerere pentru taierea unui arbore care il "deranjeaza" cu florile, frunzele sau pasarile care isi fac cuib in ei.
Cerere care este aprobata si copacii taiati ca si cum nu ar fi existat vreodata. Fara ca ceilalti locatari sa fie intrebati se sanatate.
Si pentru ca traim in tara lui Papura Voda, orice neispravit care nu realizeaza ca inconjurat de betoane nu va putea trai la nesfarsit poate depune o cerere de acest fel, incompetenta reprezentantilor autoritatilor grabite sa puna un "rezolvat" pe o cerere fara sa se gandeasca la cat spatiu verde ar trebui sa existe in aglomerarile urbane secatuite de ozon insa mult prea "bogate" in noxe, duce la masacrararea pana si a ultimilor arbori care ne mai dau o gura de aer proaspat, ne mai tin putina umbra in zilele in care aerul parca se lichefiaza si plamanii stau sa ne explodeze.
Sub presiunea grijei zilei de maine in tara se taie. Se taie paduri, se taie orice copac de care un netot crede ca are nevoie; cu sau fara aprobare (preponderent fara!), se taie paduri intregi, raman munti intregi dezgoliti iar cei ce se bucura la sume cuprinse intre cativa zeci de lei pe zi sau citeva milioane de lei noi isi freaca mainile multumiti.
In prostia si inconstienta lor, in lacomie, nu realizeaza ca banii respectivi reprezinta pretul vietilor urmasilor lor.

Se spune ca "Nu esti om daca nu ai facut un om si nu ai sadit un pom.

... Sa cresti un om si sa sadesti un pom va trebui sa nu mai fie pentru noi doar o alta propozitie auzita si rostita automat.


Pentru fabricarea unei tone de hârtie, se folosesc între 2 şi 3,5 tone de copaci, adică sunt tăiaţi 20 de copaci?
Prin reciclarea unei tone de hârtie, sunt salvaţi 17 copaci?

Din 100 t hârtie colectată se pot replanta 30 ha de pădure?(sursa: Asociatia Eco-EUROPA)

defrisarea padurilor

Defrisarea padurilor
Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca daca rata actuala de deforestare nu este incetinita. In fiecare minut 26 de hectare de padure sunt pierdute, si nu e greu de vazut ca daca continuam vom avea o planeta lipsita de padure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului ca multe specii de animale isi au habitatul in padure ci si deoarece padurile joaca un rol important in reglarea climei planetei.
Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare
Oamenii au trait in preajma padurilor de mii de ani, luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural. Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii.
In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. La fel ca si mutarea culturilor taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa. Inainte ca taierea intesiva sa ia locul celei vechi cu topoare si animale comertul cu lemn aveao o influenta nesemnificativa asupra padurii, insa aparitia drujbelor, tractoarelor, drumurilor si caii ferate au avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au devenit principalele tinte pentru companiile de taiere, iar management-ul prost a dus la pierderi fara precedent.
Padurile sunt o zona fascinanata, plina de mister si promisiuni pentru multi oameni. Asa ca ar fi un dezastru ca aceasta sa dispara. O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.

obstacole

- Interpretarea diferita de catre autoritati a legii accesului la informatia de interes public, fiind nevoie sa se ajunga la proces pentru a avea acces la informatii in mod oficial;
- Autoritati locale (APM, Primarie, Cosiliu Local, Prefectura) aservite intereselor politice si de afaceri.
deedee zuzu: - Reticenta cetatenilor de a participa la miting

STOP DEFRISAREA

Taierea ilegala a buturugilor, degradarea padurilor si defrisarile au avut un impact major asupra mediului, ducand la schimbari climatice, la modificarea biodiversitatii si la amenintarea habitatului uman si animal, precum si la disparitia unor specii rare de plante. România este singura ţară din Europa în care suprafaţa pădurilor se reduce în permanenţă, iar ritmul defrişărilor îl depăşeşte pe cel din ţările africane.
Situaţia dezastruoasă a pădurilor din ultimii ani este confirmată de fotogramele realizate de N.A.S.A., utilizate în cercetările ştiinţifice de Boston University în colaborare cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice - I.C.A.S. şi de proiectul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Agenţiei Europene de Mediu, Corine Land Cover 2000.
Sutele de articole şi reportaje din mass-media oglindesc, de asemenea, tragedia pădurilor din România.Principalele cauze ale distrugerii pădurilor, distrugere care a provocat calamităţi catastrofale, cu numeroase victime omeneşti şi pierderi de gospodării, animale, drumuri, poduri ş.a., provocând pagube de mii de miliarde de euro, constau în legile promovate, structurile de administrare a pădurilor adoptate, limitarea până la eliminare a atribuţiunilor statului în gospodărirea pădurilor şi în economia forestieră, politizarea excesivă a organelor care au în răspundere administrarea pădurilor şi lipsa de preocupare pentru formarea conştiinţei forestiere în rândul acestui personal şi mai ales a proprietarilor de păduri şi a populaţiei